Home | Promovare si parteneri | Oameni adevarati | Termeni si conditii | Contact
Star Press - Ziar electronic Constanta
Editia online nr. 3679
Sambata, 18 septembrie 2021
01:35:36

Constanta, istorie si memoria colectiva - 19 Jul

 
Constanta, istorie si memoria colectiva

In anul 1879, prin Ordin semnat de prefectul Remus Opreanu, strazile si pietele orasului Constanta au capatat denumiri romanesti. Astfel, conform documentului pastrat In dosarul 9/1879 de la Serviciul Judetean Constanta al Arhivelor Nationale, “Strada care pleaca din Piata Independentei, trece pe lana Piata 23 Noiembrie azi Muzeul de Arta populara si strabate cartierul tataresc, se va numi Calea Carol I”.

Dupa abolirea monarhiei, aceasta strada (bulevard) s-a numit “23 August”, “I.V. Stalin” si azi B-dul “Tomis”. Constantenii mai In varsta Isi amintesc desigur si de Piata Carol, care se numeste azi “Unirii”, iar hala respectiva are o cu totul alta destinatie.

In noiembrie 1914 consilierii locali aproba initiativa primarului Virgil Andronescu si decid “ca sa se ridice un monument Majestatei Sale Regelui Carol I al Romaniei, reprezentand reIntregirea si realipirea provinciei Dobrogea de Patria muma. Autoriza pe dl. Primar a apela la toate persoanele din orasul si judetul Constanta aratate mai sus In expunerea sa, care sa alcatuiasca un comitet organizat pentru strangerea fondurilor, aprobarea concursurilor si Infaptuirea ideii.

Comuna Constanta se Inscrie cu suma de 60.000 lei, pe care o va Inscrie in bugetele ei si va aviza chiar la o sporire daca necesitatea va cere. Locul pe care se Inalta monumentul va fi ales de comitet In unire cu Consiliul Comunal”. Sporadic, de-a lungul anilor urmatori se va mai aduce aminte de aceasta idee, treptat Insa edilii constanteni vor uita de regele Carol I, asa cum urmasii lor vor avea grija sa piarda simbolurile independentei.

Daca In primii ani dupa 1878, la biserica din oras se tineau slujbe cu ocazia aniversarii cuceririi Grivitei, ulterior s-a renuntat la asemenea gesturi; nu numai atat dar nu mai avem Piata Independentei, nu mai avem bulevardul Independentei, strada Rahova sau strada Carol, iar strada Smardan s-a redus la jumatate.

Erau In Constanta anului 2005, 214 strazi cu nume de barbati si doar 8 cu nume de femei, daca includem aici si personajele legendare, ca Ileana Cosanzeana. De prisos sa mai spunem ca nici Ecaterina Teodoroiu, nici Ecaterina Varga, sau Elena Cuza, n-au avut vreo legatura cu acest oras; singura Indreptatita este Regina Elisabeta, care a fost legata sentimental de Constanta, unde a avut si o mica resedinta (“Cuibul Reginei”), nu departe de bulevardul care-i poarta numele.

 Aceasta onoare nu este de azi Insa, numele fiindu-i dat Inca din 1879, noi cei de azi doar am revenit la el, considerand ca este mai potrivit decat cel de “Carpati”. Iata cum scria In ordinul aceluiasi prefect Remus Opreanu : “Strada dinspre mare care pleaca de la far, trece pe dinaintea caselor d-lor viceconsul al Norvegiei si viceconsul al Italiei si se termina la bateria rusa, se va numi Bulevardul Elisabeta Doamnaˮ.

Bulevardul Ferdinand s-a numit asa de la deschiderea sa, pentru ca In 1948 sa devina “Republicii”, iar dupa 1990 sa revina la denumirea initiala.

In anul 1897 Consiliul comunal hotarase ca prin mijlocul viilor de pe malul marii spre sud sa se construiasca un drum spre localitatile din sud, care sa Inlocuiasca pe cel din vechime, care, trecand pe proprietati particulare, era Inchis pe timpul recoltarii strugurilor, de cei ce pazeau proprietatile mai mari, precum cea a lui Campineanu, de pe locul unde se afla astazi podul din km. 4-5. Se construieste astfel o sosea ce se va numi initial “Soseaua de la Vii”, apoi “Principesa Maria”, “Bulevardul 8 Iunie” si acum “1 Mai”.

Bulevardul numit astazi “Mamaia”, constituia la sfarsitul secolului al XIX granita dintre orasul Constanta si satul Anadolchioi, devenit ulterior cartier al Constantei. El a primit numele de Regina Maria, fireasca In contextul politic ce urmase Primului Razboi Mondial, In urma caruia Romania Mare devenise o realitate, iar acum, ca si atunci, se recunoaste rolul important jucat de Regina Maria In Indeplinirea visului unitatii nationale.

Documentele de arhiva de la Inceputul secolului XX, vorbesc despre situatia acestui bulevard, poate cel mai important, cel ce ducea spre Mamaia, dar prin mijlocul caruia la vremea respectiva trecea si trenul ce ducea sezonistii la plaja Mamaia; la acea vreme, la nord de acel bulevard Incepea cartierul Anadolchioi, o suburbie a Constantei pana In anii 1934-136 cand se integreaza definitiv In municipiul Constanta.

In anul 1922, Petre Nitescu vicepresedintele Comisiei Interimare, aducea In discutie situatia locurilor de la Bulevardul Regina Maria (azi B-dul Mamaia), vandute de primarie celor demobilizati dupa primul razboi mondial: “Am observat ca au Inceput sa se construiasca niste maghernite cu totul neigienice, fara nici o estetica, facute din lemne si chirpici, ceea ce da un aspect cu totul oriental acestui cartier.”

Virgil Andronescu, presedintele Comisiei Interimare era de acord si propunea ca “imobilele ce urmeaza sa se construiasca la Bulevard, sa fie In doua etaje, iar celelalte sa fie In parter, avand cel putin 3 camere, construite dupa un plan Intocmit de arhitect, nu de orice desenator”.

Sa vedem si o plangere adresata primarului de locuitorii de pe acea strada, In anul 1931: “subsemnatii cetateni domiciliati pe Bulevardul Regina Maria (azi B-dul Mamaia), portiunea dintre strada Carol (azi B-dul Tomis) si strada Mangalia (azi str. Stefan cel Mare), prin prezenta venim a va supune cunostintei D-voastre halul de nedescris In care ne gasim cu proprietatile noastre pe acest poreclit bulevard.

De la crearea acestei artere nimeni nu s-a gandit sa arunce o lopata de pietris pe ea, astfel ca In timpul verii suntem condamnati a sta cu ferestrele si usile ermetic Inchise, daca voim a nu ne Ineca de nourii de praf ce se ridica de pe bulevard – caci este singura artera de circulatie pentru tot soiul de vehicule, ce traverseaza orasul de la nord spre sud.

Dupa ce Inceteaza caldurile cu neplacerile descrise mai sus, apoi vine cealalta parte si mai grozava ca ni se Increteste carnea pe noi, gandidu-ne ca vor Incepe timpurile ploioase de toamna si iarna, Inotand pana la genunchi In noroi si facandu-ne imposibila trecerea si traversarea acestui bulevard. Iata dar ca In tot cuprinsul unui an Intreg, noua nu ne este permis a respira aerul curat al verii si circulatia fara inconveniente dezastruoase, ca ceilalti cetaeni ai Constantei.

Sa fi fost noi oare asa de vitregi In fata oricarui parinte al orasului ce s-a perindat si se perinda pe la acest municipiu? Nu trece nimeni pe aici? Nu vede nimeni raul? Nu suntem si noi supusi oare la aceleasi taxe ca si ceilalti cetateni? De ce suntem lasati In voia soartei?”. Aflam din acelasi dosar, ca portiunea respectiva a bulevardului a fost canalizata In anul 1932.

Dupa 1948, In contextul sovietizarii administratie romanesti, aceasta importanta artera a orasului Constanta a primit numele V.I. Lenin, pentru ca dupa Revolutia din 1989 sa se opteze pentru o denumire “nefericita”, aceea de Bulevardul “Mamaia”, dupa modelul strazilor din unele comune sau dupa cele mai vechi din Constanta: soseaua Murfatlar (azi I.C. Bratianu), sau strada Mangaliei (azi Stefan cel Mare), pe simplul motiv ca duce spre Mamaia.

Autor Dr. Constantin Cheramidoglu

sursa foto: https://ecomareaneagra.wordpress.com/



Da mai departe: