Home | Promovare si parteneri | Oameni adevarati | Termeni si conditii | Contact
Star Press - Ziar electronic Constanta
Editia online nr. 3347
Miercuri, 21 octombrie 2020
11:14:06

O scriitoare celebra, laureata a premiului Nobel, spionata peste 20 de ani de serviciile secrete - 24 Aug 2015

 
Scriitoarea britanica Doris Lessing a fost spionata in tinerete timp de peste 20 de ani de agentii britanici de la MI5, din cauza convingerilor sale politice comuniste si a activismului ei impotriva rasismului, potrivit dosarului secret al romancierei, ce a fost publicat vineri.

 Doris Lessing a intrat prima data in vizorul agentilor secreti britanici din era coloniala in 1943, in Rodezia de Sud, in prezent Zimbabwe, unde si-a petrecut adolescenta. De atunci, spionii britanici au continuat sa o supravegheze si sa intocmeasca rapoarte despre activitatile sale din Africa si din Marea Britanie, pana in anul 1964.

Autoarea romanului "Carnetul auriu" ("The Golden Notebook"), una dintre cele mai influente carti din anii '60, a fost recompensata cu premiul Nobel pentru literatura pe anul 2007. Doris Lessing a murit in 2013 la varsta de 94 de ani.

MI5, Serviciul britanic de contrainformatii si securitate interna, a intocmit un dosar voluminos - ce include cinci volume - pe numele scriitoarei Doris Lessing, care a fost dat publicitatii vineri si plasat la Arhivele Nationale din Londra.

Unul dintre primele documente care o vizeaza pe scriitoare este o copie dupa o scrisoare expediata de un oficial de la Air Ministry (fost minister britanic insarcinat cu administrarea Royal Air Force, n.r.), datata din 1944, despre Left Book Club, un club literar condus de Doris Lessing in Salisbury, in prezent orasul Harare, cu cel de-al doilea sot al ei, Gottfried Lessing, un german cu simpatii comuniste.

"Cele mai multe subiecte discutate acolo se incheiau adeseori cu fraze antibritanice, anticapitaliste si antiimperialiste", scria acel oficial, care se declara in acelasi timp ingrijorat de faptul ca "persoane cu accent strain" frecventau acel club alaturi de angajati ai Royal Air Force.

Dupa ce a divortat de Gottfrid Lessing, scriitoarea s-a mutat, in 1949, la Londra, unde a inceput sa fie supravegheata de agentii britanici.

In 1952, agentia britanica de spionaj extern, MI6, s-a interesat de o vizita pe care romanciera a efectuat-o in fosta Uniune Sovietica alaturi de o delegatie de scriitori britanici cu simpatii de stanga. Agentii de la MI6 au intocmit cu acea ocazie o nota informativa, ce a fost pastrata in dosarul MI5 al scriitoarei.

"Simpatiile ei comuniste s-au exacerbat pana aproape de punctul fanatismului, datorita copilariei sale petrecute in Rodezia, iar acest fapt a facut-o sa urasca profund barierele rasiale", se afirma in acea nota, care se refera la drepturile restrictionate ale africanilor de culoare.

"Exploatarea coloniala reprezinta tema ei predilecta si a devenit aproape....iresponsabila in declaratiile ei....in care spune ca absolut tot ce este negru este minunat si ca toti oamenii albi si toate lucrurile asociate cu oamenii albi sunt vicioase", a adaugat agentul de la MI6 care a redactat acea nota informativa.

Mai multe tichete de membru in Partidul Comunist din Marea Britanie, emise in anii 1950 si apartinand scriitoare Doris Lessing, fac parte din acest dosar care a fost facut public.

Interesul agentilor britanici pentru Doris Lessing a fost atat de mare incat acestia au inclus in dosar si un anunt de mica publicitate plasat de scriitoare in 1955 in ziarul comunist Daily Worker, in care romanciera preciza ca ofera cazare ieftina pentru o femeie cu un copil care ar putea sa se imprieteneasca si sa se joace cu fiul ei cel mic, Peter.

Un raport din ianuarie 1956, furnizat serviciului MI5 de Brigada Speciala a Politiei Metropolitane din Londra, a descris in termeni plini de suspiciune contactele pe care le avea scriitoarea si stilul ei de viata care apartinea unei activiste.

"Apartamentul ei este vizitat frecvent de persoane de diverse nationalitati, inclusiv americani, indieni, chinezi si negri", se afirma in acel raport.

"Unii dintre vizitatori par sa ramana in apartament timp de mai multe zile si unele dintre vizite par sa fie facute de cupluri care nu sunt casatorite", notau agentii de la Brigada Speciala. Ei si-au incheiat raportul cu urmatoarea concluzie: "Este posibil ca apartamentul sa fie folosit pentru practici imorale".

Mai tarziu, in acelasi an, documentele din dosar mentioneaza faptul ca Doris Lessing a parasit Partidul Comunist, in semn de protest fata de sprijinul oferit de acea formatiune politica fortelor armate sovietice care au reprimat protestele din Ungaria. Dupa acel moment, interesul manifestat de MI5 fata de actiunile scriitoarei a scazut considerabil, chiar daca diverse documente despre Doris Lessing au continuat sa fie adaugate in dosarul ei de catre spionii britanici pana in 1964.

Multi ani dupa aceea, intr-unul dintre interviurile sale, vorbind despre anii petrecuti ca membru al Partidului Comunist, scriitoarea Doris Lessing a spus: "Nu pot sa inteleg cum am putut fi atat de credula".

De-a lungul impresionantei sale cariere a fost distinsa cu cele mai prestigioase premii literare din Europa, iar in 2007 Doris Lessing a devenit a unsprezecea femeie careia i s-a decernat premiul Nobel pentru literatura.

Comitetul Nobel a ales atunci sa recompenseze "povestitoarea epica a experientei feminine, care, cu scepticism, ardoare si forta vizionara analizeaza o civilizatie divizata", a indicat intr-un comunicat remis la momentul respectiv Academia suedeza.

Doris Lessing a fost si cel mai in varsta detinator al premiului Nobel pentru literatura. La data premierii, in 2007, ea avea 88 de ani.

Doris Lessing (Doris May Tayler) s-a nascut in Persia (actualul Iran) pe 22 octombrie 1919, din parinti britanici, potrivit Editurii Polirom, care i-a publicat cartile in limba romana.

Ulterior, familia ei s-a mutat in Rhodesia de Sud (in prezent, Zimbabwe). Primul roman, "The Grass Is Singing", o reflectare a propriei copilarii petrecute in Africa neagra, a aparut in 1949. Atrasa de ideologia comunista, se disociaza definitiv de aceasta pe la mijlocul anilor a??50, in urma denuntarii abuzurilor regimului stalinist.

Intre 1951 si 1959 publica ciclul "Children of Violence", apoi inovatorul "Carnet auriu" (1962), experiment literar si joc indraznet cu multiple perspective, considerat o adevarata Biblie a feminismului.

In anii '70 si '80 urmeaza seria romanelor "despre spatiul interior", printre care se numara "O coborare in infern" (1971; Polirom, 2007), "Memoirs of a Survivor (Memoriile unei supravietuitoare, 1974)" si ciclul romanelor SF ("Canopus in Argos: Archives", 1979-1983). Ulterior publica "Al cincilea copil" (1988), "Love, Again" (1996) si "Ben, in the World" (2000).

Pentru "Under My Skin: Volume One of My Autobiography, to 1949 (1995)" i-a fost decernat James Tait Black Memorial Prize. A doua (si ultima) parte a autobiografiei sale, "Walking in the Shade", aparuta in 1997, a fost nominalizata la National Book Critics Circle Award.

Dintre romanele sale, la Editura Polirom au aparut in traducere: "O coborare in infern" (2006), "Povestiri africane" (2008), "Al cincilea copil" (2008), "Memoriile unei supravietuitoare" (2010), "Carnetul auriu" (2011) si "Mitra" (2011).

Sursa: Mediafax



Da mai departe: